Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 1   »   hy հարցեր անցյալում 1

85 [optzeci şi cinci]

Întrebări – Trecut 1

Întrebări – Trecut 1

85 [ութանասունհինգ]

85 [ut’anasunhing]

հարցեր անցյալում 1

harts’yer ants’yalum 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Cât aţi băut? Ին-ք--- ե- խ-ե-: Ի______ ե_ խ____ Ի-չ-ա-ն ե- խ-ե-: ---------------- Ինչքա՞ն եք խմել: 0
I---’k’--n-y-k’--h--l I_________ y___ k____ I-c-’-’-՞- y-k- k-m-l --------------------- Inch’k’a՞n yek’ khmel
Cât aţi muncit? Ի---ա-ն--ք -շ--տ-լ: Ի______ ե_ ա_______ Ի-չ-ա-ն ե- ա-խ-տ-լ- ------------------- Ինչքա՞ն եք աշխատել: 0
I----k’a------’-a--kha--l I_________ y___ a________ I-c-’-’-՞- y-k- a-h-h-t-l ------------------------- Inch’k’a՞n yek’ ashkhatel
Cât aţi scris? Ինչ-ա-- ե--գ-ել: Ի______ ե_ գ____ Ի-չ-ա-ն ե- գ-ե-: ---------------- Ինչքա՞ն եք գրել: 0
I------a՞n y--- --el I_________ y___ g___ I-c-’-’-՞- y-k- g-e- -------------------- Inch’k’a՞n yek’ grel
Cum aţi dormit? Ի-չ-ե՞- ե--ք---: Ի______ ե_ ք____ Ի-չ-ե-ս ե- ք-ե-: ---------------- Ինչպե՞ս եք քնել: 0
In----e՞----k’---n-l I________ y___ k____ I-c-’-e-s y-k- k-n-l -------------------- Inch’pe՞s yek’ k’nel
Cum aţi trecut examenul? Ի-չ-ե՞ս -- ք-ն-ւ-յու-----ա-ել: Ի______ ե_ ք__________ ս______ Ի-չ-ե-ս ե- ք-ն-ւ-յ-ւ-ը ս-ա-ե-: ------------------------------ Ինչպե՞ս եք քննությունը ստացել: 0
In--’p-՞s--ek--k’-n---y-n- stat-’--l I________ y___ k__________ s________ I-c-’-e-s y-k- k-n-u-’-u-y s-a-s-y-l ------------------------------------ Inch’pe՞s yek’ k’nnut’yuny stats’yel
Cum aţi găsit drumul? Ի--պ--- -- ճ-ն---րհը գ-ել: Ի______ ե_ ճ________ գ____ Ի-չ-ե-ս ե- ճ-ն-պ-ր-ը գ-ե-: -------------------------- Ինչպե՞ս եք ճանապարհը գտել: 0
I-c---e՞--y--- ---na---h- -tel I________ y___ c_________ g___ I-c-’-e-s y-k- c-a-a-a-h- g-e- ------------------------------ Inch’pe՞s yek’ chanaparhy gtel
Cu cine aţi vorbit? Ո-՞մ -ե--------ել: Ո___ հ__ ե_ խ_____ Ո-՞- հ-տ ե- խ-ս-լ- ------------------ ՈՒ՞մ հետ եք խոսել: 0
U-m-het-y--- ---sel U__ h__ y___ k_____ U-m h-t y-k- k-o-e- ------------------- U՞m het yek’ khosel
Cu cine v-aţi dat întâlnire? ՈՒ-մ-հետ եք պա-մ-նավորվ-լ: Ո___ հ__ ե_ պ_____________ Ո-՞- հ-տ ե- պ-յ-ա-ա-ո-վ-լ- -------------------------- ՈՒ՞մ հետ եք պայմանավորվել: 0
U՞- h-t yek’-p-yman-v---el U__ h__ y___ p____________ U-m h-t y-k- p-y-a-a-o-v-l -------------------------- U՞m het yek’ paymanavorvel
Cu cine aţi sărbătorit ziua de naștere? ՈՒ-մ--ետ ե- --ն---ն--ո-- --նե-: Ո___ հ__ ե_ ծ______ տ___ տ_____ Ո-՞- հ-տ ե- ծ-ն-յ-ն տ-ն- տ-ն-լ- ------------------------------- ՈՒ՞մ հետ եք ծննդյան տոնը տոնել: 0
U-----t---k- t-nndy-n--ony t--el U__ h__ y___ t_______ t___ t____ U-m h-t y-k- t-n-d-a- t-n- t-n-l -------------------------------- U՞m het yek’ tsnndyan tony tonel
Unde aţi fost? Ո--ե----ք եղ--: Ո_____ ե_ ե____ Ո-տ-՞- ե- ե-ե-: --------------- Որտե՞ղ եք եղել: 0
V------h----’-y-gh-l V_______ y___ y_____ V-r-e-g- y-k- y-g-e- -------------------- Vorte՞gh yek’ yeghel
Unde aţi locuit? Որ--՞ղ--ք ----լ: Ո_____ ե_ ա_____ Ո-տ-՞- ե- ա-ր-լ- ---------------- Որտե՞ղ եք ապրել: 0
Vorte՞----e----p-el V_______ y___ a____ V-r-e-g- y-k- a-r-l ------------------- Vorte՞gh yek’ aprel
Ce aţi lucrat? Որտ-՞ղ--ք-աշխատել: Ո_____ ե_ ա_______ Ո-տ-՞- ե- ա-խ-տ-լ- ------------------ Որտե՞ղ եք աշխատել: 0
V-rte--- -ek- -shk--t-l V_______ y___ a________ V-r-e-g- y-k- a-h-h-t-l ----------------------- Vorte՞gh yek’ ashkhatel
Ce aţi recomandat? Ի՞---եք -ռաջա-կել: Ի___ ե_ ա_________ Ի-ն- ե- ա-ա-ա-կ-լ- ------------------ Ի՞նչ եք առաջարկել: 0
I՞nc-----k’-arrajarkel I_____ y___ a_________ I-n-h- y-k- a-r-j-r-e- ---------------------- I՞nch’ yek’ arrajarkel
Ce aţi mâncat? Ի-նչ եք-կեր--: Ի___ ե_ կ_____ Ի-ն- ե- կ-ր-լ- -------------- Ի՞նչ եք կերել: 0
I-nc------- -erel I_____ y___ k____ I-n-h- y-k- k-r-l ----------------- I՞nch’ yek’ kerel
Ce aţi aflat? Ի-ն- ----մ-ց-լ: Ի___ ե_ ի______ Ի-ն- ե- ի-ա-ե-: --------------- Ի՞նչ եք իմացել: 0
I--c-----k-----ts--el I_____ y___ i________ I-n-h- y-k- i-a-s-y-l --------------------- I՞nch’ yek’ imats’yel
Cât de repede aţi condus? Ի-նչ -ր-գությամ--ե--վա---: Ի___ ա__________ ե_ վ_____ Ի-ն- ա-ա-ո-թ-ա-բ ե- վ-ր-լ- -------------------------- Ի՞նչ արագությամբ եք վարել: 0
I--c----ra--t’--mb yek--v-r-l I_____ a__________ y___ v____ I-n-h- a-a-u-’-a-b y-k- v-r-l ----------------------------- I՞nch’ aragut’yamb yek’ varel
Cât timp aţi zburat? Ի--չ--- --մ-նակ -ք-թ-ե-: Ի______ ժ______ ե_ թ____ Ի-ն-ք-ն ժ-մ-ն-կ ե- թ-ե-: ------------------------ Ի՞նչքան ժամանակ եք թռել: 0
I-n-h’k’a- z-a-a--k -e-’ t-rr-l I_________ z_______ y___ t_____ I-n-h-k-a- z-a-a-a- y-k- t-r-e- ------------------------------- I՞nch’k’an zhamanak yek’ t’rrel
Cât de sus aţi sărit? Ի--- --ր--ու-------ք--ռ--: Ի___ բ___________ ե_ թ____ Ի-ն- բ-ր-ր-ւ-յ-մ- ե- թ-ե-: -------------------------- Ի՞նչ բարձրությամբ եք թռել: 0
I՞n--’ bar-zru---amb ---’ -----l I_____ b____________ y___ t_____ I-n-h- b-r-z-u-’-a-b y-k- t-r-e- -------------------------------- I՞nch’ bardzrut’yamb yek’ t’rrel

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Armeană (1-100) MP3 Armeană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile africane

În Africa se vorbesc multe limbii diferite. Niciun alt continent nu numără atâtea limbi diferite. Diversitatea limbilor africane este impresionantă. Se estimează ca numărul lor este în jur de 2000. Dar ele nu se aseamănă! Din contră, ele sunt, de multe ori, total diferite! Limbile africane fac parte din patru familii de limbi diferite. Unele limbii africane au particularităţi unice în lume. Spre exemplu, unele sunete nu pot fi imitate de străini. În Africa, frontierele naţionale nu sunt mereu şi frontiere lingvistice. În anumite regiuni, există multe limbi diferite. În Tanzania, de exemplu, se vorbesc limbi provenite din patru familii. Printre limbile africane, afrikaans este o excepţie. Această limbă s-a născut în timpul perioadei coloniale. Atunci s-au întâlnit oamenii de pe mai multe continente. Ei veneau din Africa, Europa si Asia. Din aceste situaţii de contact s-a dezvoltat o limbă nouă. Afrikaans are influenţe din mai multe limbi. Este foarte apropiată de neerlandeză. Azi, afrikaans e vorbită in Africa de Sud şi Namibia. Limba africană cea mai extraordinară este limba tobelor. Practic, orice mesaj poate fi transmis bătând toba. Limbile care folosesc toba ca mijloc de comunicare se numesc limbi tonale. Semnificaţia cuvintelor sau a silabelor depinde de intonaţie. Adică tonul trebuie să fie imitat de tobe. Acest limbaj este înţeles chiar şi de copiii din Africa. Este foarte eficientă. Se poate auzi de la 12 km!